Musashi e genul de personalitate care a atins un nivel deosebit într-un anumit domeniu, dar cu toate acestea este dificil de a spune care din curentele vremii lui l-a modelat într-o mai mare măsură. Tot ce se ştie despre el precum şi din lucrările sale ar putea duce la impresii de genul ca  aparţine zen-ului, că este doar un individ obsedat de victorie, sau că este modelul samuraiului. Ori pentru a-l putea cunoaşte şi a-i întelege teoria este necesară renunţarea la şabloane în care s-ar putea încadra.

Musashi a fost un autodidact şi de aceea în teoria sa se pot găsi crâmpeie din alte învăţaturi, dar care sunt adaptate şi modificate într-o manieră proprie. În plus libertatea cu care s-a format este cu putinţă şi datorită faptului ca nu a aparţinut nici unei şcolii marţiale, neavând nici o tradiţie de continuat. Printre puţinele idei luate de-a gata şi căreia nu i-a modificat sensul este cea de samurai. Vrea să devină samurai dar nu are profesori si nici nu aparţine unei familii cu tradiţie şi astfel el, necunoscând decât scopul, reinventează ceea ce s-ar numi formarea unui samurai. Pentru a ieşi din anonimat şi a-şi face un renume este nevoie de a învinge în dueluri. Iar pe ceea ce se poate baza pentru atingerea acestui scop este calitatea pregatirii sale, mai exact eficienţa cu care va lupta.

Pe lângă dorinţa de a deveni un samurai celebru, mai este şi aceea de a dovedii, cel puţin celor din regiunea natală că nu este deoar un bătăuş şi un om de nimic. Musashi ştie că tot ce îşi doreşte va trebui să obţină fară nici un sprijin. De aici trebuie începută înţelegerea lui Musashi, pe aceste considerente se va clădi Calea elaborată de Musashi.

Începutul vieţii sale de om de arme este acela al unui fugar care nu are nici o avere şi este dornic de a învăţa spre a ajunge celebru. Deoarece lumea care-l înconjoară precum şi ţinta sa erau samuraii, are nevoie sa iasă din anonimat iar pentru aceasta are  nevoie de a atrage atenţia. Singura posibilitate de a se afirma era victoria în duel iar această trasatură va deveni definitorie pentru modelul de a fi a lui Musashi. Astfel încât tratatul său Gorin no Sho - Cartea celor cinci cercuri va avea ca idee centrală obsesia pentru victorie. Chiar şi când va deveni celebru, acest mod de a gândi se va păstra, nemaiputând renunţa la accentuarea finalitaţii unei acţiuni decât prin victorie.

Lipsit de sprijinul familiei (moral şi financiar), veşnic pe drumuri, confruntat cu probleme pe care le provoacă prin agresivitatea sa brută, Musashi îşi va crea o viziune foarte pragmatică. Scopul său devine înfringerea adversarului, iar mijloacele (aproape) oricare. Pregătirea care pe parcursul pelegrinărilor sale şi-o însuseşte este formată dintr-un amalgam de informaţii. Tot ceea ce îi atrage atenţia şi consideră că îi este util să asimileze este de natură fragmentară. Nu are timp să parcurgă un sistem de gândire sau să aprofunzeze o religie anume. De asltfel, nu acesta era scopul său, ci de a deveni un luptător de neînfrânt. Astfel, diversele informaţii pe care le asimileaza sunt luate dintr-un întreg şi adaptate dorinţei de a învinge în duel. Totul poate să-ţi folosească pentru victorie. Din punctul său de vedere cunoştinţele din diverse domenii precum topografia, studiul diverselor  arme, psihologia, medicina, meteorologia duc la pregătirea luptatorului.

Neavâdu-se decât pe sine şi, în timp, o mulţime de duşmani, se vede nevoit de a fi tot timpul pregătit de luptă. Interesându-se de numai ceea ce-i este de folos în lupta nu are contact cu arta sau alte mijloace de relaxare, urmărind în permanenţă să-şi căleasca spiritul. Consideră că trebuie să muncescă mult mai mult dacât samuraii pe de-o parte pentru că nu are acces la maeştrii şi învăţături, iar pe de altă parte pentru a fi cât mai bine pregatit pentru orice duel. Tehnicile pe care le aplică sau le adoptă sunt caracterizate de eficienţă iar tot cea ce este în plus este lăsat la o parte.

În viziunea sa un om de arme, samuraiul, nu trebuie sub nici o formă să se limiteze la a studia doar anumite arme şi nu trebuie sa aibă preferinţe şi să se ataşeze de o anumită armă. Aste lucruri  ar duce la restringerea posibilităţilor de a câştiga. Tot ceea ce invaţă un om de arme trebuie să-i folosească spre a învinge, indiferent de domeniu. Studiul tuturor armelor este necesar pentru a cuoaşte modul de atac şi de apărare cu orice armă. Daca ţi se rupe sabia trebuie să te descurci cu o altă sabie sau să fi capabil să-ţi aperi viaţa şi să învingi chiar cu altă armă. Preferinţele duc la slăbirea spiritului

În timpul luptei Spiritul, Corpul şi Sabia devin un întreg. La comenzile spiritului, corpul şi sabia răspund spontan. Importanţa spritului se vede şi din atitudinea faţă de cel înfrânt. Un adversar  nu este considerat înfrânt decât atunci când în spiritul său nu mai este nici o intenţie de a lupta. Înfringerea adversarului vizează dominarea spiritului acestuia iar acest lucru se intâmplă când orice urmă de ripostă este distrusă.

Pe parcursul călătoriilor sale, Musashi a întâlnit o mulţime de oameni din diverse clase sociale şi indiferent de poziţia socială a respectivilor existau lucruri pe care le învaţa de la aceştia adaptându-le cerinţelor sale. Plecând de la ideea că un luptator trebuie să fie capabil să conducă şi o armată, tehnicile sale sunt create spre a putea fi aplicate şi la un numar mai mare de luptatori. Dar, ideea de a conduce un număr mare de oameni îl interesează pe Musashi şi când se pune problema păcii. Astfel, generalul va trebui să fie capabil şi de a guverna pe timp de pace. Ţelul Căii propuse de Musashi este un om care, datorită cunoştinţelor assimilate şi a cizelării spiritului, va putea fi un bun general pe timp de război şi un bun guvernant pe timp de pace.

În concluzie, este important de subliniat faptul că, pentru a-l întelege pe Musashi, sunt utile cunoaşterea a trei principii care îi definesc viziunea:

- totul (cunoştinţe, arme etc.) trebuie să poată fi  folositor pentru atingerea victoriei;
- scopul Căii este formarea unui bun general în timp de război şi a unui bun guvernator în timp de pace;
- modul de luptă împotrva unui adversar poate fi extins şi împotriva a 100 de adversari.

Se poate vorbi astfel de o sfidare a curgerii timpului a învăţăturilor expuse de Miyamoto Musashi în Gorin no Sho - Cartea celor cinci cercuri.