Tradus de Mihaela Buna
Aţi fost vreodată în Vietnam? Eu unul nu am fost, dar lectura cărţii lui Maclean J. Storer, Înainte, O Voi Ţărani! (Şi Victoria Totală Va Fi a Noastră!) m-a făcut să mă simt exact ca şi cum aş fi fost acolo. În cazul în care aţi fost deja în Vietnam, această carte vă va face să zâmbiţi la amintirea experienţelor plăcute şi să aveţi o grimasă la adresa celor urâte pe care le-aţi trăit în timp ce aţi fost în una dintre puţinele ţări comuniste care mai există în lume. Dacă încă trăiţi în Vietnam, atunci poate că vă veţi recunoaşte ca fiind unul dintre mulţii expatriaţi care hoinăresc barurile Saigon-ului, încercând să găsească un sens felului vietnamez de a face faţă lucrurilor.
Stabilit la Bangkok, Maclean J. Storer, scriitor australian de origine britanică, a trăit mulţi ani în Vietnam, aşa că ştie ceea ce scrie. După o lungă carieră jurnalistică de succes, Storer şi-a făcut debutul literar cu Înainte, O Voi Ţărani!, publicată în 2008 de către Editura Gauss din Singapore.
Sunt mândru să spun că l-am cunoscut personal pe autor şi am socializat cu el prin intermediul Asociaţiei Scriitorilor din Bangkok, un grup informal care se întâlneşte o dată pe lună pentru a discuta despre scris, cărţi şi despre viaţă în general. Mi-a oferit această carte la prima noastră întâlnire din 2009. Odată ce am deschis-o, nu am mai putut să o las din mână. Cu excepţia momentelor în care râdeam din toată inima!
Primul lucru care îi impresionează pe cititori odată ce iau cartea în mână nu este neapărat formatul mare şi numărul excepţional de pagini, nici calitatea excelentă a hârtiei folosite, ci ilustraţia de pe copertă, realizată cu măiestrie de către Julie McEnerny. Aceasta reprezintă doi muncitori exemplari ai regimului comunist privind în sus spre simbolul sclipitor al puterii comuniste din Vietnam: ciocanul şi secera roşie, expuse cu mândrie pe acoperişul unei clădiri moderne. Scări aurii, flancate de copaci cu coroane stufoase duc spre un vis comunist al seninătăţii. Cei doi muncitori, în uniformele lor albastre de fabrică, zâmbesc şi privesc cu admiraţie la frumuseţea şi grandoarea realizărilor guvernului lor.
Dar această imagine teatrală este doar o faţadă pentru felul în care arată de fapt lumea adevărată. În spatele alinierii frumoase a copacilor perfecţi, sub clădirile măreţului partid comunist, se află un amalgam de confuzie, amăgire, violenţă, corupţie şi greutăţi. Pe măsură ce te apropii de locul în care stau cei doi muncitori, decorul devine din ce în ce mai deprimant.
Locuinţele sărăcăcioase, mizeria şi gunoiul alcătuiesc decorurile din imediata apropiere. Locul în care oamenii adevăraţi trăiesc şi viaţa pe care aceştia trebuie să o ducă în fiecare zi se află într-un contrast crud cu imaginea scărilor de aur. Este o lume violentă, o lume în care doar cel mai puternic supravieţuieşte* (nu uitaţi de specialităţile culinare vietnameze...), în care cel puternic îl zdrobeşte pe cel slab, unde escrocheria, minciuna şi exploatarea sunt parte a rutinei zilnice reglementate de supravegherea strictă a lui Big Brother care veghează întotdeauna.
Înainte, O Voi Ţărani! este o poveste plină de sarcasm, umor şi care nici pe departe nu este politically correct. Firul narativ urmăreşte nenorocirile şi accidentele prin care trece Phillip Jonathan Snow, un tânăr englez care este angajat la Institutul pentru Globalizare, o organizaţie care se află într-o legătură vagă cu Naţiunile Unite. Snow este trimis în Vietnam pentru a investiga dispariţia fostului reprezentant ONU însărcinat cu monitorizarea distribuirii corecte a ajutoarelor financiare.
Fără nicio tragere de inimă şi complet nepregătit, Snow se trezeşte într-o ţară şi o cultură despre care nu ştie nimic, "cu excepţia faptului că este uşor acoperită de o substanţă chimică numită Agentul Portocaliu". Începând cu primele minute petrecute în Saigon şi terminând cu plecarea sa fatidică, Snow este înconjurat de manifestări şocante, de la şoferi de taxi sinucigaşi şi funcţionari publici ignoranţi, până la o populaţie psihotică.
Ţintă a unui sistem lacom şi corupt, Snow se confruntă cu sarcina de a salva primatele aflate pe cale de dispariţie şi de a redirecţiona ajutoarele financiare spre eforturile de a eradica gripa aviară. Dar Colonelul Nguyen Van Hanh (cunoscut şi ca Deputat al Ministerului Sănătăţii, Preşedintele Regional al Frontului Naţional, Erou Ucigaş de Americani, Conducător al Comitetului Sudic de Luptă pentru Eradicarea Gripei Aviare) îşi urmăreşte în mod constant propriile interese (care nu coincid deloc cu eforturile întreprinse de naţiunea comunistă pentru a se dezvolta) şi îşi concentrează eforturile pentru a-i face lui Snow viaţa în Vietnam cât mai mizerabilă posibil.
Cum reuşeşte Snow să dea un sens lucrurilor într-o ţară unde toţi şi toate par să acţioneze împotriva lui, îi voi lăsa pe cititori să descopere singuri. Va putea Snow să îşi păstreze slujba, sănătatea mentală şi valorile personale intacte sau va ceda presiunilor ostililor ideologi marxişti, expatriaţilor mereu intoxicaţi cu alcool, birocraţilor ineficienţi, cerşetorilor hipervigilenţi şi chelneriţelor lunatice? Vă revine sarcina de a descoperi singuri.
Înainte, O Voi Ţărani! (Şi Victoria Totală Va Fi a Noastră!) de Maclean J. Storer este un roman captivant şi bine scris pe care îl recomand cu tărie oricui este interesat de felul în care decurge viaţa în Vietnamul contemporan văzută prin ochii unui scriitor cu o peniţă tăioasă. Abordaţi această carte cu mintea lipsită de prejudecăţi şi victoria totală va fi a voastră!
* În limba engleză, expresia se traduce prin "dog-eat-dog world" - de aici aluzia la specialităţile culinare ale vietnamezilor care includ şi carnea de câine (nota trad.)